De o săptămână ne-am retras la munte, unde vom sta până pe la toamnă. Trecerea de la trepidaţia de acasă la lenea de aici mă amorţeşte de fiecare dată. E greu să te (re)obişnuieşti să stai cu tine însuţi, fără zgomotul de fond al treburilor, cumpărăturilor, autobuzelor, vecinilor...
Copiii se scaldă în soare cât e ziulica de lungă. Iarba din curte nu e cosită, aşa că a crescut până la genunchi şi e plină de greieri, care cântă de dimineaţă până seara. Stăm întinşi la soare şi nu auzim decât vreo muscă bâzâind în treacăt prin valul de cri-cri.
Cosma a mâncat de toate: pietre, pământ din muşuroaiele de cârtiţă, lemne arse dintr-un foc stins, frunze, flori. N-a încercat încă bălegar şi PET-uri.
Internetul nostru e un desert cam rar (cel puţin deocamdată), aşa că nu ştiu cât de curând voi mai scrie. Îl aşteptăm pe tati să ne aducă tehnologie avansată :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
E bravo, bine ca aveti unde sa fugiti:)
Si D ce mai face? Se plicti?
D se plicti rau de tot la munte, asa ca nici nu a vrut sa vina cu noi :( s-a dus la tara, la socri, unde sunt copii droaie si poate bate mingea pana se insereaza.
a, am uitat sa spun ca a luat premiul I si sunt foarte mandra de fotbalistu' lu' mama :))
Minunat ca aveti asa un loc unde sa va refugiati uneori! Eu una trec usor la linistea de care vorbesti, parca ar fi starea mea naturala, cred ca as putea trai mult si bine asa :D
da, incep si eu sa trec pe slow motion :)
adevarul e ca duc dorul unei curti care sa fie numai a mea si unde sa am grija de toate cele. aici sunt in trecere, nu ma simt acasa.
sincer, cateodata mi-e frica sa nu-mi placa prea tare linistea si muntele, ca sa nu fiu iarasi shocata la intoarcerea in Bucuresti.
azi e o zi splendida, norii fac umbre pe muntele care se vede de pe terasa. toata dimineata i-am aratat gugustiuci si tot felul de pasarele lui Cosma, si mor de ciuda ca nu stiu cum se numesc, parca sunt un om prost nimerit intr-o lume din care nu inteleg nimic.
Eu zic sa va bucurati, doar atat: sa va bucurati de tot ce va inconjoara. Am facut o facultate, prin care mi s-au indesat multe, foarte multe denumiri stiintifice de pasari (dar si alte animale/plante), iar acum nu ma pot "lauda" ca recunosc mare lucru...
Poate doar batranii satului sa le mai stie... Si-mi vine in minte, scena din Dumbrava minunata, cand Lizuca mergea prin padure cu bunicul sau, si cate si mai cate ii arata/povestea...
Numai bine!
Daaa, l-am vazut fruntas si la Cangurul, felicitarile noastre:)
Acum te invidiez de-a dreptu, ce-as vrea si eu sa-l trimit pe C intr-un astfel de loc:((((
pai, fa-l pachet la avion si trimite-l aici pe C! nu glumesc.
Ptiu, singur in avion??
Numai cu mana mea dreapta, un ochi si-o bucata de inima.. restul dam la ceilalti.
Mersi, profit sa te trec cu invitatiunea in caietul meu, cand ne intoarcem, incepem vizitele.. :)
Aaaaa..sa va fie de bine vacanta :)
Si tin pumnii sa ajunga si tehnologia pana la voi :) Nu de alta , dar vrem vesti despre ce a mai gustat C
:)
Mariei cum ii place?
Adriana, Claire a mers singura cu avionul, Bucuresti - NY, a cerut ea si a fost super ok;)
Ileana, da la Busteni ne faceti o vizita? Dupa 10 iulie suntem acolo.
degetica, eu sunt surghiunita de tot aici :) adica n-avem masina, nici bicicleta. Tati e la Bucuresti si vine doa rin weekend, cand ne si aprovizioneaza (aici nu gasesti nici paine). asa ca nu stiu cum sa ajung la Busteni :(
Trimiteți un comentariu