Children are mysterious flowers.
Their names are riddles, their lives are gardens of forking paths.


luni, 18 mai 2009

Dintr-o coasta de azur

Suskind nu a batut campii. Parfumul te ameteste si iti curge ca o bautura calda in oase. Portocali, leandru, aloe vera, trandafir, dafin. La poarta vad doua lamai in coama verde care acopera gardul. Pe marea incredibil de albastra plutesc barcute cochete, discret colorate, asa cum le desenase van Gogh (desi habar nu am daca a trecut si el pe aici).

Sunt de cateva zile in Cap d'Antibes (undeva in jurul Cannesului) si nu ma mai satur de frumusete. Am vrut sa fac poze, dar nu stiu cu ce sa incep si cu ce sa sfarsesc. Mai bine imi vad de treaba si nu mai inghesui nimic in diafragme. Aici sunt de toate, si stiute, si nestiute. De la cersetori romani la pate de gasca cu gem de smochine.

La biserica ruseasca, din palariile elegante si masinile scumpe inteleg ca prin Cannes haladuiesc urmasii vreunei aristocratii rusesti surghiunite pe vremea Revolutiei. Rusoaicele sunt subtiri si frumoase, fac parte acum dintr-o caligrafie frantuzeasca dichisita, dar glasurile lor tin strana si canta "Hristos a inviat" ca in Mama Rusie.

Vile de piatra sau caramida, cu olane mediteraneene si obloane colorate, ingropate intre palmieri si iasomie. Oftica noastra anti-urbana explodeaza aici ca un mare nonsens. Este primul oras din care n-as fugi nicaieri si pe care nu l-as da pe zece sate de la periferia Bucurestiului.

Ehei, nimeni nu l-a facut prizonier pe Domnul in curtea lui. Cine se uita un pic peste gard stie.

8 comentarii:

MihaelaMaria spunea...

foarte frumos ai descris locul acela.
apropo de orase din care n-ai pleca, exista mai multe pe pamantul asta, cel putin pt mine,iar eu nici n as putea sa aduc o comparatie cu imprejurimile bucurestilor.
bucura-te de sentimentul citadin si respira libertatea marii!

Ileana A. spunea...

Am facut comparatia cu satele din jurul Bucurestiului pentru ca asta e viata pe care ne-o dorim acum (departe de Bucuresti, mizerie si betoane). Alta optiune nu prea avem :)

Dar sunt chiar curioasa, care sunt orasele dragi tie? Eu recunosc ca nu am vazut mai mult de Grecia, Anglia si Austria.

MihaelaMaria spunea...

pai ,binenteles, LJUBLJANA. este orasul in care am trait 5 ani si unde copiii au crescut si unii s-au nascut :) si care pentru mine este in topul oraselor in care mi ar placea sa traiesc. pentru ca este de dimensiune medie, curat, viu, verde, cultural si cate si mai cate. LJ clar are si o valoare sentimentala mare pt mine si familia mea dar nu doar atat.
mai sunt si altele in care am stat cate putin sau doar am trecut si care mi au lasat impresii puternice. de exemplu Praga sau Strasbourg

vorbim cand reveniti! sunt si copiii acolo?

Ileana A. spunea...

da, am trecut sai noi pe langa Ljubljana, zona este intr-adevar minunata.

suntem fara copii :)

Unknown spunea...

Draga mea, Zurich este un oras extraordinar, mai ales pt familiile cu copii. Nici Strasbourg nu e rau - daca ai o gradina, devine un vis. In sudul Frantei e incredibil de idilic, cum ti-ai dat seama. Nu am fost niciodata la Cannes, poate mergem candva impreuna la festival (Alex cica 'peste vreo 10 ani, cand ne cresc copiii'; eu sunt mai optimista).

Lada cu minuni spunea...

Mi-a placut tare mult descrierea ta. Pret de cateva minute, m-am 'vazut' si eu acolo, printre leandri si dafini ... Trag aer (prafos deja) in piept si ma bucur de cele cateva suveniruri primite azi, de la seful meu care tocmai s-a reintors de pe aceleasi taramuri.
Sedere placuta in continuare!

Ileana A. spunea...

Mona, daca ai ajuns in China, nu vad de ce n-ai da fuga pana in Antibe :)

Alma Galega spunea...

Am locuit 3 ani in Franta, pe langa Lyon...ce dor mi-ai declansat cu postara ta :)